
Copilul meu,
Copilul meu ,un ghemotoc de fericire,
Un zambet tandru care ma uimi,
Un pui de om care abunda-n daruire,
Oglinda-n care-ades ma pot privi.
Copilul meu este putin din straduinta,
Din ce-am sadit ,din ce am plasmuit,
Si este multumirea ,dar si nazuinta,
C-a fi mai brav ca mine si mai instruit.
Copilul meu e-mbratisarea calda,
Surasul sincer ,inocent,mereu deschis
Spre nou,speranta fara teama,
Un vis frumos ,ce nu vreau sa ramana doar un vis.
@SimonaM
sursa pozei arhiva proprie
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu